miercuri, 9 iunie 2010

Lectie de Viata

Se zice ca omul cat traieste invata. Desigur, atunci cand spunem asta ne referim in primul rand la ceea ce invatzam unii de la altii, oameni de la oameni; insa cred ca sunt destule momente in viata cand putem invata lucruri importante de la natura sau de la animale.
O lectie pe care o primim de multe ori de la animale este cea legata de cresterea si ingrijirea puilor, de instinctul matern pana la urma; in timp ce noi nu avem nici o problema in a ne abandona pruncii prin maternitati sau, si mai rau, prin tomberoane, unele animale sunt in stare sa creasca si puii altora chiar daca sunt din alta specie, cu care aparent sunt in conflict in viata reala.
Vorbim despre o poveste emotionanta in care protagonista este o catelusha, a nimanui probabil, care, nu stim prin ce imprejurari, a adoptat 4 pisoiashi (din care au ramas 3) abia nascuti de mama lor naturala si probabil abandonati. Am vazut destule pisici cu pui, fie la bunici, fie in diverse locuri, insa nu cred sa fi vazut atata grija pentru pui din partea unei pisici cum am vazut la catelusha cu pricina, cea care, surprinzator sau nu, ii si alapteaza pe cei 3 micuti.
Uimirea ne este impartasita si de alte persoane, martore ale acestei scene, care are loc zi de zi in spatele unui bloc din Suceava.
Printre cei care se opresc sa admire scena am remarcat si cativa oameni care hranesc protagonistii povestii noastre; ne-a atras atentia o doamna, posesoare de feline, dupa cum am aflat, care folosea o seringa pentru a hrani cu lapte "ghemotoacele".
Ca sa intelegeti mai bine cum stau lucrurile am atasat si cateva imagini "de la fata locului", care speram ca sunt destul de edificatoare. Ca de obicei, asteptam comentariile voastre pe marginea subiectului, iar, daca aveti, chiar si exemple similare.

6 comentarii:

mihaela spunea...

foarte frumos si emotionant..intr-adevar o lectie de viata!

Anonim spunea...

asa, scris articol, facut poze, lacrimogen dragut.
da' ceva CONCRET face cineva pentru animalele alea?

alexandra spunea...

Am vazut multe poze cu pisici si catei la viata mea, dar ale tale sunt de departe foarte reusite! Felicitari pentru ochi, rabdare si deschidere sufleteasca, sunt exact pe masura lectiei de viata descrise :)

Codruta spunea...

Pai, asta mi s-a intamplat si mie - aveam doi pisoi a caror mama disparuse (mie imi place sa-mi las pisicile sa mai umble si de capul lor) si care... au fost "adoptati" de cateaua blocului. Strigam "pis, pis" si... venea cateaua, cu pisoii dupa ea - toti vecinii erau cu gura cascata. E drept, pisoii erau ceva mai maricei, aveau peste 2 luni, adica varsta la care, daca vor, pot sa se hraneasca si singuri ;)

Anonim spunea...

Da,o lectie de viata si cand te gandesti ca un animal nu cu prea mare costiinta a adoptat aceste pisicute,iar noi fiinte umane ne abandomam copii...chiar ce ati putea spune de mammele care abandoneaza copii care le dau viata?

Anonim spunea...

Lumina face totul...